Treceți la conținutul principal

Ziua Internațională a Femeii - 8 martie



Pe 8 Martie, in Romania, dar si in alte multe tari, se serbeaza Ziua femeii. Mai mult, in tara noastra, pe 8 martie nu se sarbatoreste doar Femeia ci si (sau mai ales) Mama. Te-ai intrebat vreodata care este istoricul zilei de 8 Martie, de cand dateaza ea ca si semnificatie speciala si cine o mai cinsteste pe femeie si pe mama in aceasta zi de inceput de primavara?


Am putea spune ca Ziua femeii, Ziua mamei se serbeaza inca de pe vremea grecilor antici. In fiecare primavara, ei o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor. Mai tarziu, in Anglia anilor 1800, a fost mentionata ,,Duminca mamei”, serbata in a patra duminica de la inceperea Postului Pastelui.


In anul 1909, la 28 februarie, in Statele Unite, s-a serbat la nivel national Ziua femeii in urma unei initiative a Partidului Socialist American. Initiativa a fost preluata in 1910 si in Europa, in cadrul Internationalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a tinut la 19 mai 1911 in Germania, Austria, Danemarca si in alte cateva tari europene. Data a fost aleasa de femeile germane pentru ca, la aceeasi data, in 1848, regele Prusiei a trebuit sa faca fata unei revolte armate si a promis ca va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.


Cu toate acestea, la momentul respectiv nu s-a stabilit si o data anume cand se va sarbatorii femeia la nivel international. Decizia s-a luat mai tarziu, dupa Primul razboi mondial, in cadrul unei Adunari Generale a ONU: 8 martie. Urmatorul pas in instituirea unei zile dedicate femeii s-a facut in 1975, cand ONU a proclamat Anul International al femeilor si a declarat perioada 1976-1985 Deceniul ONU pentru conditia femeii. In 1977, Adunarea Generala a ONU a proclamat printr-o rezolutie Ziua Natiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor si Pace Internationala.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Finlanda

Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun în lume – Finlanda        Crăciunul este în Finlanda cea mai mare sărbătoare a anului.     Brazii sunt împodobiţi în dimineaţa de ajun. Pe lângă decoraţiunile obişnuite, se mai agaţă în brad şi fructe, dulciuri, steaguri naţionale din hârtie, lumânări. În dimineaţa de ajun se pun în curte un snop de grâne şi diferite seminţe, pentru a fi mâncate de păsări. E semn de recolte bogate şi unii ţărani finlandezi nici nu se aşează la masa de Crăciun până când nu sunt siguri că păsările au mâncat.      După¬amiaza, finlandezii se duc la saună şi apoi întreaga familie se adună în jurul mesei şi aşteaptă vizita lui Moş Crăciun. Cina festivă este compusă, de obicei, din cod fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur, friptură de porc, de pui, legume fierte, prăjituri şi fructe. După masă, toată lumea merge la mormintele rudelor.        Potrivit tradiţiei finlandeze, Sfântul Toma este cel care aduce Crăciunul, la 21 dece

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Brazilia

 Multe tradiții braziliene de Crăciun provin din Portugalia (Brazilia a fost timp de mulți ani sub dominație portugheză). Scena nașterii domnului, cunoscută sub numele de Presepio , este foarte populară și este prezentă în biserici și  în case pe tot parcursul lunii  decembrie. Colindele de Crăciun precum Os Pastores (Păstorii) , la fel ca piesele din Mexic, sunt de asemenea foarte populare. În versiunile braziliene ale piesei, există, în mod tradițional, o ciobăniță și o femeie care încearcă să fure copilul Isus! Cei mai mulți oameni, în special catolicii, merg la o slujbă  la miezul nopții Missa do Gallo ,care se termină, în mod normal, aproximativ la ora unu noaptea. Missa do Gallo este urmată, adesea, de focuri de artificii. În Brazilia, Moș Crăciun se numește Noel Papai & Bom Velhinho (Good Old Man). Multe obiceiuri de Crăciun sunt similare cu cele din SUA sau Marea Britanie, chiar dacă este vară și foarte cald in timpul  Crăciunului în Brazilia iar mulți

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

       Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în   așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a   fi problematic în mod special   pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți   atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917  Tranșeu Carpinis 1917         În ca