Treceți la conținutul principal

Ziua naţională a Danemarcei - 5 iunie

Imagine
De la
NUMELE OFICIAL: KONGERIGENT DANEMARK ( Regatul danemarcei).

ORGANIZAREA DE STAT : Monarhie constitutionala, regat ereditar  potrivit Constitutiei din 5.6.1953 Seful statului ( regina ) : Margrethe II( 15.1.1972; n.16.4.1940.);
MONEDA: 1 Krone ( koroana; K)
                                         
LIMBA OFICIALA: Daneza , limba indo –europeana, apartinand grupuluilimbilor nord-germanice 
( scandinave); este limba scandinava care s-adetasat cel mai mult de fondul originar nord- germanic .
CAPITALA: Copenhaga, situata in partea centrala a tarii, pe insulaSjaelland si pe insula Amager. Suprafata : 120,3 km; 490587 loc. Modestsat pescaresc recunoscut oras 1254 , devine in 1443 capitala regatuluidanez ( in locul orasului Roskilde ), apoi in secolele urmatoare, unul din principalele porturi ale Scandinaviei. Fiind in acelasi timp si cel mai mare centru economic, capitala concentreaza aproape 50 % din industria tarii; nodimportant in Europa de nord- vest pentru circulatia terestra, maritima siaeriana.Cele mai renumite monumente din Copenhaga : Holm ensKirke,Vor Frue Kirke, palatul Amalienborg, mica sirena, palatulChristiansborg.

CONDITII NATURALE : Relieful este dat de o campie valurita , puternicmarcata de urmele glaciatiei cuaternare. In centrul Pen.Iutlanda acumularilemorenice, formeaza o serie de coline orientate N- S. Depr. joase si umede,numite” kame”, vaile largi presarate cu numeroase lacuri si mlastini, tarmulde V. cu dune de nisip albe si lagune, fiordurile din N. tarii.
CLIMA:Temperat – oceanica, cu veri ploioase si racoroase si ierni reci; precipitatiile aduse de vanturile de V. sunt mai bogate in SV Pen. Iutlanda.

POPULATIA:(1984): 5.141.000 loc., densitate 119.4 loc./km2, pop. urbana85.0 % (1982);
ECONOMIA: Tara cu ec. puternic dezvoltata, desi lipsita de resurse desubsol notabile ( in sectorul danez al Marii Nordului se extrage petrol, iar inPen. Iutlanda se valorifica zacaminte de gaze naturale.


TURISM : 16231862 turisti (1976) ; Principalele zone sau obiective : ins.Sjaelland cu Copenhaga (cca. 9 mil. Vizitatori/an, 116 hoteluri ), Trellleborg ( otabara fortificata a vikingilor ), Kalundborg (catedrala, 117), Helsinge=Elsinore(Castelul Kronborg ), Frederiksborg ( Muzeul de istorie nationala a D.),Pen.Itlanda cu celebrele pietre runice de la Jelling, orasele Arhus, Alberg si plaje cunisip fin- zona dinamica a turismului estival in ultimii ani- ins. Fyn cu Odense sicastelul Egeskov, ins. Bornholm, ins. Mon cu un remarcabil microrelief pe creta

CULTURA: Poveștile lui Hans Christian Andersen (1805–1875), eseurile filosofice ale lui Søren Kierkegaard (1813–1855), povestirile lui Karen Blixen (sub pseudonimul Isak Dinesen), (1885–1962), piesele de teatru ale lui Ludvig Holberg (1684–1754), autorii moderni cum ar fi Herman Bang și laureatul Premiului Nobel Henrik Pontoppidan, precum și poezia densă și aforistică a lui Piet Hein (1905–1996), au adus țări recunoaștere internațională.

Prezentare video Danemarca

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Finlanda

De la
Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun în lume – Finlanda        Crăciunul este în Finlanda cea mai mare sărbătoare a anului.     Brazii sunt împodobiţi în dimineaţa de ajun. Pe lângă decoraţiunile obişnuite, se mai agaţă în brad şi fructe, dulciuri, steaguri naţionale din hârtie, lumânări. În dimineaţa de ajun se pun în curte un snop de grâne şi diferite seminţe, pentru a fi mâncate de păsări. E semn de recolte bogate şi unii ţărani finlandezi nici nu se aşează la masa de Crăciun până când nu sunt siguri că păsările au mâncat.      După¬amiaza, finlandezii se duc la saună şi apoi întreaga familie se adună în jurul mesei şi aşteaptă vizita lui Moş Crăciun. Cina festivă este compusă, de obicei, din cod fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur, friptură de porc, de pui, legume fierte, prăjituri şi fructe. După masă, toată lumea merge la mormintele rudelor.        Potrivit tradiţiei finlandeze, Sfântul Toma este cel care aduce Crăciunul, la 21 dece
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Brazilia

De la
 Multe tradiții braziliene de Crăciun provin din Portugalia (Brazilia a fost timp de mulți ani sub dominație portugheză). Scena nașterii domnului, cunoscută sub numele de Presepio , este foarte populară și este prezentă în biserici și  în case pe tot parcursul lunii  decembrie. Colindele de Crăciun precum Os Pastores (Păstorii) , la fel ca piesele din Mexic, sunt de asemenea foarte populare. În versiunile braziliene ale piesei, există, în mod tradițional, o ciobăniță și o femeie care încearcă să fure copilul Isus! Cei mai mulți oameni, în special catolicii, merg la o slujbă  la miezul nopții Missa do Gallo ,care se termină, în mod normal, aproximativ la ora unu noaptea. Missa do Gallo este urmată, adesea, de focuri de artificii. În Brazilia, Moș Crăciun se numește Noel Papai & Bom Velhinho (Good Old Man). Multe obiceiuri de Crăciun sunt similare cu cele din SUA sau Marea Britanie, chiar dacă este vară și foarte cald in timpul  Crăciunului în Brazilia iar mulți
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

De la
       Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în   așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a   fi problematic în mod special   pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți   atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917  Tranșeu Carpinis 1917         În ca
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe