Treceți la conținutul principal

ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII CEHE - 28 OCTOMBRIE

Republica Cehă                                     
  
Anul aderării la UE: 2004
Capitala: Praga
Suprafaţa totală: 78 866 km²
Populaţia: 10,5 milioane
Moneda: coroana cehă (Kč)
Spaţiul Schengen: face parte din spaţiul Schengen din 2007

Republica Cehă a devenit stat independent în ianuarie 1993, după separarea Cehoslovaciei. Înainte de cel de-al doilea război mondial, Cehoslovacia se număra printre cele mai industrializate zece ţări ale lumii. A fost singurul stat central european care a rămas democratic până în 1938.
Capitala Cehiei, Praga, are peste 1000 de ani şi un bogat patrimoniu arhitectural, care îmbină diferite stiluri. Din acest motiv, a devenit una dintre locaţiile preferate ale realizatorilor de filme din toată lumea.

    Industria prelucrătoare continuă să reprezinte una dintre principalele activităţi economice – mai ales, producţia de automobile, unelte, instalaţii şi utilaje. Industria siderurgică rămâne importantă în Moravia, în estul ţării. Agricultura se axează pe culturile de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, grâu, orz şi secară.

Relieful ţării este format în proporţie de 95% din dealuri şi munţi, fiind astfel favorabil activităţilor sportive tipice: schi, mountain biking, drumeţii. Întinsele suprafeţe împădurite adăpostesc numeroase exemplare de porci mistreţi şi vulpi.
Berea cehă se bucură de renume mondial, mai ales marca Pilsner. În regiunile sudice ale Moraviei şi într-o parte a Boemiei se produce vin. Având 900 de izvoare naturale, Cehia este şi un mare producător de apă minerală. Una dintre mâncărurile tradiţionale este „knedlíky”, un fel de găluşte preparate din cartofi şi pâine.

Printre personalităţile Cehiei se numără artistul Alfons Mucha, reprezentant al curentului Art Nouveau, compozitorii Antonin Dvořák şi Bedřich Smetana, maratonistul Emil Zátopek, precum şi scriitorii Franz Kafka şi Milan Kundera.
  


Welcome to Czech Republic (Prezentare video)


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Finlanda

Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun în lume – Finlanda        Crăciunul este în Finlanda cea mai mare sărbătoare a anului.     Brazii sunt împodobiţi în dimineaţa de ajun. Pe lângă decoraţiunile obişnuite, se mai agaţă în brad şi fructe, dulciuri, steaguri naţionale din hârtie, lumânări. În dimineaţa de ajun se pun în curte un snop de grâne şi diferite seminţe, pentru a fi mâncate de păsări. E semn de recolte bogate şi unii ţărani finlandezi nici nu se aşează la masa de Crăciun până când nu sunt siguri că păsările au mâncat.      După¬amiaza, finlandezii se duc la saună şi apoi întreaga familie se adună în jurul mesei şi aşteaptă vizita lui Moş Crăciun. Cina festivă este compusă, de obicei, din cod fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur, friptură de porc, de pui, legume fierte, prăjituri şi fructe. După masă, toată lumea merge la mormintele rudelor.        Potrivit tradiţiei finlandeze, Sfântul Toma este cel care aduce Crăciunul, la 21 dece

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Brazilia

 Multe tradiții braziliene de Crăciun provin din Portugalia (Brazilia a fost timp de mulți ani sub dominație portugheză). Scena nașterii domnului, cunoscută sub numele de Presepio , este foarte populară și este prezentă în biserici și  în case pe tot parcursul lunii  decembrie. Colindele de Crăciun precum Os Pastores (Păstorii) , la fel ca piesele din Mexic, sunt de asemenea foarte populare. În versiunile braziliene ale piesei, există, în mod tradițional, o ciobăniță și o femeie care încearcă să fure copilul Isus! Cei mai mulți oameni, în special catolicii, merg la o slujbă  la miezul nopții Missa do Gallo ,care se termină, în mod normal, aproximativ la ora unu noaptea. Missa do Gallo este urmată, adesea, de focuri de artificii. În Brazilia, Moș Crăciun se numește Noel Papai & Bom Velhinho (Good Old Man). Multe obiceiuri de Crăciun sunt similare cu cele din SUA sau Marea Britanie, chiar dacă este vară și foarte cald in timpul  Crăciunului în Brazilia iar mulți

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

       Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în   așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a   fi problematic în mod special   pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți   atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917  Tranșeu Carpinis 1917         În ca