marți, 21 martie 2017

Ziua mondială a poeziei - 21 martie

    

     Ziua mondială a poeziei este marcată anual la 21 martie, ca urmare a aplicării unei decizii a UNESCO, emisă în timpul celei de-a 30-a sesiuni susținute la Paris, în perioada octombrie-noiembrie 1999.
      Ziua mondială a poeziei este o ocazie de a ne onora poeții, de a reînvia tradițiile orale, cum ar fi recitalurile de poezie, de a promova lectura, scrierea și predarea poeziei, de a întări legătura dintre poezie și alte arte, cum ar fi teatru, dansul, muzica și pictura și de a facilita vizualizareapoeziei prin intermediul mass-mediei.



     Această zi celebrează una dintre formele cele mai frumoase ale exprimării și ale identității culturale și lingvistice a popoarelor. Prezentă de-a lungul istoriei, în toate culturile și pe fiecare continent, poezia vorbește despre umanitatea noastră comună, despre valorile noastre comune, transformând cel mai simplu poem într-un accelerator puternic pentru dialog și pace. Poezia transmite valorile cele mai intime ale diverselor culturi. UNESCO recunoaște capacitatea unică a poeziei de a surprinde spiritul creativ al minții umane.
      Unul dintre obiectivele principale ale zilei este de a susține diversitatea lingvistică prin intermediul expresiei poetice și de a oferi limbilor pe cale de dispariție posibilitatea de a fi auzite în cadrul comunităților lor.



sâmbătă, 18 martie 2017

Visați să deveniți regizor? - Înscrieți-vă filmele de maxim 3 minute în competiția românească a Festivalului internațional TRÈS COURT

Visați să deveniți regizor?  
Înscrieți-vă filmele de maxim 3 minute în competiția românească a Festivalului internațional TRÈS COURT și faceți dovada talentului vostru lumii întregi! DATA LIMITĂ: 31 martie 2017




Coordonat de Institutul Francez din România și susținut de Orange, Festivalul Internațional de Foarte Scurt Metraj Très Court revine în forță în perioada 9–18 iunie 2017, fiind difuzat simultan în aproximativ 90 de oraşe de pe glob, dintre care în jur de 20 de oraşe în România.
Sub eticheta Around the Très Courts Romania, competiţia românească reunește filme foarte scurte realizate în România. Este o ocazie excelentă pentru cineaştii amatori sau profesionişti, studenţii la film şi arte vizuale sau pentru cei care au pur şi simplu o idee genială pe care doresc să o arate lumii întregi să îşi demonstreze talentul. Singura condiţie impusă este ca durata filmului să nu depăşească 3 minute. Toate genurile sunt acceptate: ficţiune, documentare, animaţie, filme realizate cu telefonul mobil. Participarea este gratuită.

Cei care doresc să participe la competiţia românească sunt invitați să îşi depună personal creațiile cinematografice foarte scurte, însoţite de formularul de înscriere la Institutul Francez din România – direcţiile regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara, până în data de 31 martie 2017. Filmele pot fi de asemenea trimise prin poștă (pe un DVD) pe adresa Institutului Francez Cluj-Napoca sau direct prin e-mail la adresa trescourt@institutfrancais.ro, însoţite de câte un formular de înscriere (disponibil pe site-ul www.trescourt.com/ro).
În luna aprilie, un juriu format din specialişti ai audiovizualului, membri ai reţelei culturale francofone şi parteneri va selecţiona în jur de 20 de filme româneşti care vor alcătui selecţia Around the Très Courts Romania 2017Aceasta va fi proiectată în perioada 9–18 iunie 2017, alături de selecţia internaţională, în aproximativ 20 de oraşe din ţară participante la festival. Larga difuzare a festivalului Très Court în România este cel mai bun motiv pentru a participa în competiţie: filmele româneşti ajung la peste 7000 de spectatori din oraşe mici şi mari din toată ţara.
Filmele româneşti selecţionate se vor întrece pentru:
Marele Premiu – decis de Juriul festivalului
Premiul publicului – decis de voturile spectatorilor de la fiecare proiecţie a Festivalului din România Premiul OIF (Organizaţia Internaţională a Francofoniei) – decis de un juriu special
Premiul Casiopeea – decis de un juriu special
Marele Premiu și Premiul publicului constau în câte un trofeu și câte un smartphone 4G oferit de Orange.
Premiul OIF este decernat de Organizaţia Internaţională a Francofoniei care acordă două tablete și un premiu special în valoare de 250 € celui mai bun film românesc care utilizează limba franceză şi/sau care abordează una dintre temele:
  • drepturile omului, pace şi democraţie
  • diversitate lingvistică şi culturală
  • dezvoltare solidară şi durabilă
  • educaţie şi formare


Anul acesta, Asociația Casiopeea se alătură Festivalului Très Court din România și oferă un premiu special în valoare de 1 000 RON celui mai bun film românesc care abordează tema solidarității și/sau a sănătății prin sport. Creată în 2010, Casiopeea este o asociație franco-română care organizează în fiecare an, la București, un cros de solidaritate în scopul susținerii femeilor cu cancer la sân.

Un film înscris la festival

vineri, 17 martie 2017

CURSURI GRATUITE DE LIMBA ENGLEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI ŞI AVANSAŢI




                   Engelza pentru începători (English for beginners)

 Cursul se adresează  celor care vor să înveţe noţiunile de bază ale limbii engleze (vocabular, gramatică, expresii uzuale, etc).
 Nimic mai simplu!
 Vino alături de noi şi vom descoperi împreuna tainele limbii engleze!

      English Club (Engleza pentru avansaţi)

 Daca deja vorbeşti limba engleză şi vrei să îţi îmbunătăţeşti competenţele de limbă, te invităm să participi la activităţile organizate în cadrul clubului. Vom discuta despre teme precum: carieră, economie, sănătate, mediu, etc.
 Întâlnirile se vor desfăşura într-un cadru non-formal, iar daca ai idei care ar putea fi dezbătute, te invităm să ni te alături!

 Cursurile vor începe cu data de 4 aprilie, ora 18, Engelza pentru începători (English for beginners)  iar English Club (Engleza pentru avansaţi) este programat pentru 6 aprilie, ora 18.
 Cursurile sunt gratuite, se adresează adulţilor şi se vor desfăşura la ,,Secţia de Limbi Străine" a Bibliotecii ,,Antim Ivireanul"Vâlcea. 
 Traineri vor fi voluntarii  străini din cadrul Serviciului European de Voluntariat.

 Vă rugăm să va înscrieţi la următoarele adrese, unde puteţi obţine informaţii suplimentare:
            Email: sectiadelimbistraine@gmail.com       
            Telefon:  0250/739221; 0350/401794;  interior 116                      
            Facebook: https://www.facebook.com/limbi.straine.96
            sau direct la Secția de carte în limbi străine. 
           Adresă: Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul" Râmnicu Vâlcea, Str. Carol I, nr. 26, Râmnicu Vâlcea.





joi, 16 martie 2017

Călimăneşti - imagini de altădată

   

   După cum afirmă mulţi, Călimăneşti este una din perlelele noastre balneoclimatice. Sinaia Vâlclii cum a fost numită pe drept cuvânt staţiunea  Călimăneşti de marele cărturar Nicolae Iorga se află la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 81 km de Sibiu şi 195 km de Bucureşti.
    Este aşezată la ieşirea din defileul Oltului, la poalele Carpaţilor Meridionali, acoperiţi de mantia verdelui  al pădurilor de foioase. Se află în partea de nord a Depresiunii Jiblea—Berislăveşti, la 280 m altitudine. Staţiunea este străjuită la nord de înălţimile stâncoase ale munţilor Cozia (1 668 m) şi Narăţului (1 509 m). Din aceşti munţi falnici ai Oltului se desprind culmile domale ale Priboienilor (675 m), Căciulatei (600 m), Băilor (580 m), pe partea dreaptă, şi Păuşei (650 m), Jardei (660 m) pe stînga.



   La Călimăneşti s-au găsit obiecte din epoca bronzul .La Jiblea există o « fortificaţie de pămint » care ar putea fi din epoca feudală după cum presupune istoricul Dumitru Tudor (v. Oltenia romană, Editura Academiei 1978, p. 281).
     În pieptul stincos al Muntelui Cozia se află ,,Turnul lui Teofil” ,fost  ,,post de semnalizare” pe valea Oltului încă din vrernea romanilor (D. Tudor, Itinerare arheologice,. Editura Sport-Turism, 1979, p. 169).



   Mai sus de Călimăneşti — pe malul stâng al Oltului în Poiana Bivolari romanii au ridicat castrul Arutela, în timpul lui Hadrian, ca punct strategic de apărare a Limesului Alutanus, aici, la intrarea în defileul Munţilor Carpaţi.
    Cozia, bătrânul munte din apropierea staţiunii, este atestat într-un hrisov al voievodului, din 4 septembrie 1389. «De aceea m-am nevoit de-am luat locul ce  ţine de satul numit Jiblea, de la priboiul de jos la vârful muntelui numit Cozia şi în sus de-a lungul Oltului până la Cîrlig» (D.R.H., , I, p. 29).



   Prima descriere a meleagurilor Coziei o datorăm lui Gavriil Protul de la Athos, care, în 1517, venind în ţară la îndemnul lui Neagoe Basarab, a vizitat apoi şi ctitoria lui Mircea, relevând că este situată într-un loc ...plin de toate bunătăţile, cu munţi mari îngrădită şi cu văi şi ocolită cu un râu mare şi izvoare multe împrejurul ei (. . .). Şi acolo cură piatră pucioasă (...) noi cu ochii am văzut acel loc şi i-am zis: ,,pământul cel făgăduninţei”  (D.R.H., B, I, p. 30).

   Printre primele menţiuni cu privire la efectul apelor minerale de la Călimăneşti-Căciulata sunt şi cele consemnate de către doctorul C. Marseille în « Curierul romănesc » (I, 1929-1930). Tot în această gazetă, doctorul Mayer — care fusese însărcinat de domnitorul Grigore Ghica să studieze apele minerale din Ţara Românească « face o scurtă descriere a lor ».
      Un an mai tîrziu, în 18 dr. C. Siller analizează apele minerale de pe valea Olt (v. Gh. Mămularu, Aspecte din istoricul apelor minerale din Călimăneşti, în Buridava , 1976, p. 108).



     În 1854 a venit la Căciulata şi Alexandru Golescu care, prin măsurile luate, va proteja apele minerale de inundaţiile Oltului. Izvoarele de aici au devenit apoi din ce în ce mai cunoscute.
     În 1855, Carol Davila făcut analiza acestor ape. Vizitând izvoarele de la Călimăneşti-Căciulata, doctorul Caillat va menţiona în « l'Union Medical » 1858 că « încă de la 1854 exista un rudimentar stabiliment de băi » ( Govora, Călimănesti-Căciulata, 1913, p. 42).



      Pentru eficienţa lor recunoscută, apele minerale de la Călimăneşti au fost recomandate şi împăratului Napoleon al III-lea. În 1873, eşantioane din apele mine rale de pe valea Oltului aveau să fie prezentate la Expoziţia internaţională de la Viena.
      În 1882 au început lucrările la cea mai importantă construcţie a staţiunii, Pavilionul central, care cuprindea 140 camere şi 40 cabine pentru băi. Consemnând acest moment, « Gazeta Vâlcii» (1 ianuarie 1883) menţiona: « Magnificul stabiliment de băi minerale de la Călimăneşti, început în anul 1882 şi care se va termina în curând va atrage în judeţul nostru o mulţime de străini ».

      Construcţia pavilionului a fost terminată în 1884 şi inaugurată în 1885. În cursul anilor 1885-1886 s-au efectuat noi lucrări pentru amenajarea izvoarelor de la Călimăneşti.
    Începind cu 1910, staţiunea va fi administrată de Societatea  Govora-Călimăneşti . În 1913 existau 1 040 camere locuibile, dintre care 320 se aflau în case ţărăneşti.





(SURSA - Costea Marinoiu, Itinerare vâlcene, Bucureşti:Editura Sport-Turism, 1987)

sâmbătă, 11 martie 2017

Parcul Zăvoi - imagini de altădată


Unul dintre cele mai frumoase locuri din vechiul Râmnic și cert motiv de mândrie pentru toți râmnicenii a fost și este in continuare Parcul Zăvoi.
Numele dat parcului se datorează așezării sale, lângă râul Olănești, zona fiind un zăvoi al râului, adică o pădure crescuta in margine râului, inundata de regula de acesta la revărsări.


Parcul este situat in zona de Sud Vest a orașului, intre albia râului Olănești si fostul vad numit Iazul Morilor (asanat la finalul anilor 70).
Conform slovelor de pe Obeliscul situat in Parc, "Prin ofisul din 9 August 1850, dat cu prilejul vizitării orașului, Înălțatul Domnitor Barbu Știrbei a hotărât facerea acestei grădini pentru preumblarea obșteasca".

Într-adevăr, din cate se pare domnitorul ar fi dat din vistieria personala 100 de icosari pentru amenajarea parcului. Astfel, chiar anul următor, după realizarea exproprierilor are loc trasarea aleilor din parc si se taluzează malurilor celor doua iazuri de moara care traversau parcul.
Prim inaugurare a parcului a avut loc in august 1856. In acea perioada se putea vedea o frumoasa fântâna monumentala având in partea superioara vulturi cu crucea in cioc. De asemenea fântâna avea o inscripție omagiala in cinstea fondatorului parcului.

Aproape de poarta de intrare, conform unor monografii ar fi existat "Fântâna Turbatului", sursa principala de alimentara a orașului cu apa.
Trebuie de asemenea menționat ca parcul a cunoscut o a doua serie de amenajări, ca urmare a unor evenimente mai puțin fericite, petrecute in perioada 1895 - 1896. In acești doi ani au avut loc doua inundații consecutive. Este important de amintit ca in perioada respectiva râul Olănești nu era îndiguit si avea cale libera prin Zăvoi. După aceste inundații râul a fost îndiguit.

La 15 iunie 1896, după repararea stricăciunilor provocate de inundații a fost inaugurat din nou parcul. Noul parc era amenajat peisagistic, avea un bufet si un stabiliment de bai cu ape sulfuroase, dar si ape sărate, aduse de la Ocnele Mari.
Trebuie amintit de asemenea ca in acest parc a avut loc si intonarea actualului imn național al României in data de 29 iulie 1848 cu ocazia depunerii jurământului pe Constituția revoluționara. „În mijlocul acelui câmp s-a făcut de onorabilul Magistrat o tribună împletită cu ramuri verzi de arbori și un arc de triumf împletit cu flori… unde… s-au citit cele 21 punctări din Constituție…

Într-acest pompos constituţiu, aflându-se și d-lui Anton Pann, profesor de musică, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o musică vocală cu nisce versuri prea frumoase puse pe un ton național plin de armonie şi triumfal, cu care a ajuns entuziasmul de patrie în inimile tuturor cetățeniilor”.



Aceasta mărturie ii aparții lui Dimitrie Zăgănescu, comisar extraordinar al districtului Vâlcea. Alături de el se mai afla cu aceasta ocazie prefectul județului, alături de Garda Naționala (despre care ni se spune ca "a tras salve de arme detunătoare")









( sursa  blog http://vechiul-regat.blogspot.ro )

marți, 7 martie 2017

Ziua Internațională a Femeii - 8 martie



Pe 8 Martie, in Romania, dar si in alte multe tari, se serbeaza Ziua femeii. Mai mult, in tara noastra, pe 8 martie nu se sarbatoreste doar Femeia ci si (sau mai ales) Mama. Te-ai intrebat vreodata care este istoricul zilei de 8 Martie, de cand dateaza ea ca si semnificatie speciala si cine o mai cinsteste pe femeie si pe mama in aceasta zi de inceput de primavara?


Am putea spune ca Ziua femeii, Ziua mamei se serbeaza inca de pe vremea grecilor antici. In fiecare primavara, ei o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor. Mai tarziu, in Anglia anilor 1800, a fost mentionata ,,Duminca mamei”, serbata in a patra duminica de la inceperea Postului Pastelui.


In anul 1909, la 28 februarie, in Statele Unite, s-a serbat la nivel national Ziua femeii in urma unei initiative a Partidului Socialist American. Initiativa a fost preluata in 1910 si in Europa, in cadrul Internationalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a tinut la 19 mai 1911 in Germania, Austria, Danemarca si in alte cateva tari europene. Data a fost aleasa de femeile germane pentru ca, la aceeasi data, in 1848, regele Prusiei a trebuit sa faca fata unei revolte armate si a promis ca va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.


Cu toate acestea, la momentul respectiv nu s-a stabilit si o data anume cand se va sarbatorii femeia la nivel international. Decizia s-a luat mai tarziu, dupa Primul razboi mondial, in cadrul unei Adunari Generale a ONU: 8 martie. Urmatorul pas in instituirea unei zile dedicate femeii s-a facut in 1975, cand ONU a proclamat Anul International al femeilor si a declarat perioada 1976-1985 Deceniul ONU pentru conditia femeii. In 1977, Adunarea Generala a ONU a proclamat printr-o rezolutie Ziua Natiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor si Pace Internationala.